În anul 2008, au fost sistate lucrările, din lipsa fondurilor. Timp de șase ani nu s-au mai făcut progrese la ridicarea bisericii, dar ideea construirii bisericii nu a fost abandonată.

În anul 2013, în urma unui pelerinaj pe Sfântul Munte Athos, se naște în mintea a doi monahi, fii ai orașului Moldova Nouă, ideea aducerii unei icoane a Maicii Domnului și impulsionarea lucrările de construcție ale Bisericii!

Arhitectura bisericii este în stil bizantin cu un plan treflat cu trei turle. Dimensiunile bisericii sunt de 40 m x 18 m.
Sfințirea bisericii s-a realizat în 15 august 2019!

2.Biserica Romano-Catolică din Moldova Nouă, monument istoric în stil neoclasic, a fost ridicată în piatră în secolul XVIII (1777-1778) pe locul vechii biserici din lemn existente aici încă din 1756. Biserica, cu hramul Sfântului Ioan Botezătorul, a suferit de-a lungul timpului o serie de distrugeri și refaceri din cauza istoriei zbuciumate a locului. În 1788, în timpul războiului cu turcii, lăcașul de cult a fost spoliat și distrus. În 1791, a fost refăcut și prevăzut cu un turn.

În timpul revoluției de la 1848, biserica e din nou distrusă, de data aceasta de populația sârbească, și refăcută câțiva ani mai târziu (1852-1853). De data aceasta, a fost distrusă și casa parohială și chiar matricolele de căsătorie, botez și înmormântare din secolul XVIII. La sfârșitul lui 1854, statul austriac a vândut minele și proprietățile sale Societății de Stat Privilegiate Austriece (StEG), care devine și binefăcătorul bisericii romano-catolice. În 1860, StEG dăruiește bisericii 3 clopote de fier și un ceas pentru turn. În timpul primului război mondial (în 1914), clopotele au fost rechiziționate, așa cum s-a întâmplat cu toate bisericile, și topite pentru muniție.
Chiar înainte de al doilea război mondial, biserica e renovată atât la interior cât și la exterior cu ajutorul unor colecte. În timpul războiului, biserica suferă distrugeri nu doar datorate războiului, ci și unui puternic cutremur (în 1940). Ultimele renovări au fost realizate în 2008 (exterior), respectiv 2012 (interior).

3.Biserica Sârbă din Moldova Veche

Conform izvoarelor scrise (secolul XVIII) în localitate a existat o biserică ortodoxă sârbă mai veche cu hramul Nașterii Sf. Ioan Botezătorul, având însă niște dimensiuni destul de modeste, construită din material lemnos.

Actuala biserică, cu același hram al Nașterii Sf. Ioan Botezătorul, a fost edificată între anii 1853-1855 și este cel mai impunător lăcaș de cult, din punct de vedere dimensional, din întreaga zonă (Clisura Dunării), având o turlă înaltă care adăpostește cinci clopote și un mecanism pentru ceas.

Inițial catapeteasma bisericii a fost zidită. Ea a fost pictată de către pictorul Frantz Vainhepl la începutul secolului XX, dar nu s-a păstrat în timp. Vechea catapeteasma zidită i-a lăsat locul uneia noi din lemn, opera sculptorului Ladislav Veres. În această nouă catapeteasma și-au găsit locul, totuși, vechile uși împărătești și diaconești. În lăcaș se păstrează în jur de 40 de cărți vechi (secolul XVIII-XIX) cu caracter practic-religios.

Biserică romano-catolică din Moldova Nouă, construcție 1780, monument istoric.

Biserică sârbă din Moldova Veche

Conform izvoarelor scrise (secolul XVIII) în localitate a existat o biserică ortodoxă sârbă mai veche cu hramul Nașterii Sf. Ioan Botezătorul, având însă niște dimensiuni destul de modeste, construită din material lemnos.

Actuala biserică, cu același hram al Nașterii Sf. Ioan Botezătorul, a fost edificată între anii 1853-1855 și este cel mai impunător lăcaș de cult, din punct de vedere dimensional, din întreaga zonă (Clisura Dunării), având o turlă înaltă care adăpostește cinci clopote și un mecanism pentru ceas.

COMUNA BERZASCA

Atestată documentar la 1692, înconjurată de dealurile: “Cracul cu Toaca“, “Dealul Mic“, “Cloaca“, “Abrila“ şi „Cracul Lupşii“, comuna Berzasca își are originea numelui în cuvântul „bârza“, însemnând „repede” în limba slavonă, de la râul cu același nume, Bârzasca,care curge repezinos și pe ale căror maluri, în decursul veacurilor și după împrejurări, și-a schimbat vatra.

În urma săpăturilor arheologice, s-au găsit obiecte din bronz, brățări, lămpi, săgeți, vase, monede, ornamente, care dovedesc existenţa unei așezări încă de pe timpul romanilor. Istoricii susțin că pe la sfârșitul veacului al XVII-lea, a fost stabilită actuala vatră a localității Berzasca.

Evoluția și forma reliefului acestei zone, clima blândă cu nuanțe sub-mediteraneene, oferă condiții deosebite pentru dezvoltarea diferitelor tipuri de ecosisteme de un remarcabil interes științific. Sunt prezente și fenomene endocarstice în zonă, cum ar fi peșterile: Gaura Haiducească (din rezervația Valea Mare), Gaura cu Muscă, Peștera Gaura Chindiei II, Peștera din Valea Polevii, Peștera Zamoniţa.

Asocierea originală a cadrului natural, de un pitoresc aparte, ridică regiunea la rang de zona turistică. Dintre obiectivele turistice din zonă amintim cetatea Drencova, biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Berzasca situată in vatra localității, reprezintă cea mai veche biserică românească din Clisura Dunării. Construita inițial după alungarea turcilor, la 1772, a fost reconstruită în piatră în stil baroc la 1836. Reprezintă un monument de arhitectură. Primele slujbe s-au ținut în grecește, întrucât după instaurarea noii administrații, primii antreprenori care au spălat aurul din pârâul care traversează localitatea au fost greci. Satul lacustru este unic în Europa.

Trasee de drumeție în împrejurimi:

• The Berzasca route – Cascada de tuf “Pisătoarea” – Almaj Mountains. The route follows Valea Siriniei;
• The Berzasca route – Gaura Cornii – Munții Almaj, in the Berzasca Valley – “La Gaura”. The access is via Chiacovăţ – Berzasca. “La Gaura” Cave is 420 m high and 121 m long;
• The route Berzasca – Dumbrăviţa Mică Cave, in the Almaj Mountains, la confluența Văii Şirinea cu Dunărea și are 32 m lungime;
• The route Berzasca – Pepa Cave, which is close to the Dumbrăviţa Mică Cave, and it is 19 m long;
• The route Berzasca – Voinicovăţ Cave. The access is via Chiacovăţ/Voinicovăţ – Berzasca. The Voinicovăţ Cave is located in the Almaj Mountains, in the Berzasca Valley and it is 77m long;
• The route Berzasca – Cleanţul Pânzii Cave. The access is via Chiacovăţ/Voinicovăţ – Berzasca. The Cleanţul Pânzii Cave is located in the Almaj Mountains, in the Berzasca Valley and Chiacului Valley, and it is 38 m long;
• The route Berzasca – Cleanţul Zbegului Cave. The access is via Chiacovăţ/Voinicovăţ – Berzasca. The Cleanţul Zbegului Cave is locate in the Almaj Mountains, in the Berzasca Valley – Chiacului Valley, and it is 31 m long;
• The route Berzasca – Socolovăţ Cave. The Socolovăţ Cave is located in the Almaj Mountains, in the Siriniei Valley and it is 35 m long. On this route one find Bobot and Jgheab waterfalls;
• The route Berzasca – Zamoniţa Cave (Dragosele Cave). The access is via Chiacovăţ/Voinicovăţ – Berzasca. Zamoniţa Cave is situated in the Almaj Mountains – Moşnic Hill, in the Zamoniţa Meadow – Dragoselea Valley, and it is 330 m high and 64 m long;
• The route Debeliulg -Bigăr. The route climbs the river Berzasca up to the Dragoselea Valley.