În anul 2008, au fost sistate lucrările, din lipsa fondurilor. Timp de șase ani nu s-au mai făcut progrese la ridicarea bisericii, dar ideea construirii bisericii nu a fost abandonată.

În anul 2013, în urma unui pelerinaj pe Sfântul Munte Athos, se naște în mintea a doi monahi, fii ai orașului Moldova Nouă, ideea aducerii unei icoane a Maicii Domnului și impulsionarea lucrările de construcție ale Bisericii!

Arhitectura bisericii este în stil bizantin cu un plan treflat cu trei turle. Dimensiunile bisericii sunt de 40 m x 18 m.
Sfințirea bisericii s-a realizat în 15 august 2019!

2.Biserica Romano-Catolică din Moldova Nouă, monument istoric în stil neoclasic, a fost ridicată în piatră în secolul XVIII (1777-1778) pe locul vechii biserici din lemn existente aici încă din 1756. Biserica, cu hramul Sfântului Ioan Botezătorul, a suferit de-a lungul timpului o serie de distrugeri și refaceri din cauza istoriei zbuciumate a locului. În 1788, în timpul războiului cu turcii, lăcașul de cult a fost spoliat și distrus. În 1791, a fost refăcut și prevăzut cu un turn.

În timpul revoluției de la 1848, biserica e din nou distrusă, de data aceasta de populația sârbească, și refăcută câțiva ani mai târziu (1852-1853). De data aceasta, a fost distrusă și casa parohială și chiar matricolele de căsătorie, botez și înmormântare din secolul XVIII. La sfârșitul lui 1854, statul austriac a vândut minele și proprietățile sale Societății de Stat Privilegiate Austriece (StEG), care devine și binefăcătorul bisericii romano-catolice. În 1860, StEG dăruiește bisericii 3 clopote de fier și un ceas pentru turn. În timpul primului război mondial (în 1914), clopotele au fost rechiziționate, așa cum s-a întâmplat cu toate bisericile, și topite pentru muniție.
Chiar înainte de al doilea război mondial, biserica e renovată atât la interior cât și la exterior cu ajutorul unor colecte. În timpul războiului, biserica suferă distrugeri nu doar datorate războiului, ci și unui puternic cutremur (în 1940). Ultimele renovări au fost realizate în 2008 (exterior), respectiv 2012 (interior).

3.Biserica Sârbă din Moldova Veche

Conform izvoarelor scrise (secolul XVIII) în localitate a existat o biserică ortodoxă sârbă mai veche cu hramul Nașterii Sf. Ioan Botezătorul, având însă niște dimensiuni destul de modeste, construită din material lemnos.

Actuala biserică, cu același hram al Nașterii Sf. Ioan Botezătorul, a fost edificată între anii 1853-1855 și este cel mai impunător lăcaș de cult, din punct de vedere dimensional, din întreaga zonă (Clisura Dunării), având o turlă înaltă care adăpostește cinci clopote și un mecanism pentru ceas.

Inițial catapeteasma bisericii a fost zidită. Ea a fost pictată de către pictorul Frantz Vainhepl la începutul secolului XX, dar nu s-a păstrat în timp. Vechea catapeteasma zidită i-a lăsat locul uneia noi din lemn, opera sculptorului Ladislav Veres. În această nouă catapeteasma și-au găsit locul, totuși, vechile uși împărătești și diaconești. În lăcaș se păstrează în jur de 40 de cărți vechi (secolul XVIII-XIX) cu caracter practic-religios.

Pe un drum pavat cu piatră de râu încă de pe vremea romanilor, ascunsă după un munte, se vede intrarea în Grota Haiducilor. Aceasta are două galerii principale. Una este de-a lungul râului care traversează peștera, iar cealaltă, Sala Mare, este deasupra. În peșteră sunt stalactite și stalacmite și cu toate acestea, pare că nu este foarte veche pentru că toate acestea sunt în formare.

Legenda spune că lui Adam Duca i se mai spunea Adam Neamțu, pentru că purta straie nemțești. Dascăl într-un sat de la Dunăre, sătul de sărăcie și de suferința pe care o vedea în jurul lui, Adam Duca a început să îi jefuiască pe bogați. Împreună cu haiducii săi, îi ataca la drumul mare, iar prada o împărțea cu sărmanii din sate. Se spune că cine primea bani de la haiduc, nu se mai putea numi sărac.

Potera l-a prins pe Adam Duca pe când își vizita iubita și l-a întemnițat timp de 20 de ani.

Când a ieșit din închisoare, haiducul i-a cerut ajutorul unui sărac care devenise boier din banii primiți chiar de la el. Acesta a refuzat să îl ajute însă, iar Adam Duca l-a ars de viu.

Haiducul a fost prins și, de această dată, potera l-a spânzurat. Se spune că unele comori nu a mai apucat să le împartă săracilor, așa că au rămas în peșteră, prin anii 1400.

Câteva sute de ani mai târziu, adică în 1977 se spune că un grup de turiști germani ar fi găsit aici o comoară. Comoara lui Adam Duma.

Turiștii care au venit în 2016 în sistem organizat prin proiectul “Eco Turismul o Șansă” au savurat legenda haiducului Adam Duma, poreclit Adam ”neamțu din Peștera ”Grota Haiducilor”. Doar 10% din această peșteră a fost explorată până în prezent. Accesul spre grotă se face pe un drum pavat cu piatră de râu, care există încă de pe vremea romanilor.

Evident, reputația sa este extrem de controversată, întrucât i se impută că ar fi jefuit de două ori zona Balcanică și ar fi devastat provinciile nordice ale Italiei. Din fericire, nu a ajuns să ocupe nici Roma, nici Constantinopole. Totuși, surse colaterale susțin că Attila l-ar fi întâlnit pe Papa Leon și că, văzându-l pe Papă, Attila, în mijlocul unei halucinații, ar fi avut viziunea Sfântului Petru însuși, ceea ce, ulterior, l-ar fi inspirat să ordone ridicarea primelor băi termale, după modelul roman.

“Întâlnirea dintre Papa Leon I -ul și Attila” – Rafael

Pe de altă parte, ar fi contractat nu mai puțin de 300 de căsătorii, însă la finalul vieții a luat-o de soție pe legendara blondă Ildiko, pe ai cărei părinți i-ar fi măcelărit el însuși în Galia.

Totuși, la porțile de intrare ale Dunării din zona Moldova Nouă, s-au păstrat cu totul alte legende locale. În această zonă, s-a format o movilă de pământ care ar fi adevăratul mormânt al conducătorului hunilor. Obârșia acestei versiuni ar fi că, având în oastea sa atât de mulți soldați, aceștia ar fi dăruit fiecare câte un coif de pământ, ofrande care s-au stratificat mai apoi dând naștere faimoasei movile. În plus, în preajmă, s-a format un canal pe care martorii aflați în apropiere l-au denumit ”Boruga”.

Asociată acestei legende este și o relatare asupra armăsarului negru pe care Attila l-ar fi avut și pe care era singurul în stare să-l strunească. Atunci când fiul lui Attila a încercat să-l încalece pe armăsar, acesta ar fi fugit de îndată. Zadarnice se pare că au fost căutările ulterioare ale oștenilor trimiși, de data aceasta călărind o mulțime de iepe, fiindcă până la urmă și acestea ar fi dispărut împreună cu armăsarul cel vestit. Acesta din urmă ar fi rămas pe ostrovul din dreptul așezării de atunci pentru a-l străjui până la capăt pe Attila.

Dar despre legenda de odinioară și despre minunea de astăzi a coloniei de cai sălbatici vom vorbi cu alt prilej.

Stânca Baba Caia este situată în zona dintre Coronini și Moldova Nouă și poartă un sugestiv supranume de ”Crăiasa singuratică a Dunării”. Stânca Baba Caia măsoară doar 7 metri, dar poziția sa în mijlocul albiei fluviului dă impresia de crenel sau foișor insolit, răsărit ca prin farmec. Ca și în alte cazuri de denumiri cu origine stranie, Baba Caia vine din limba turcă și înseamnă, de fapt, „Stânca Tatălui”. În timpul ocupației otomane în zonă, se amintește că de această ridicătură agrestă erau legate, în mod expres, lanțuri care mergeau până la Cetatea Golubac și la Cetatea Sf. Ladislau. Scopul, pe atunci, era ca nicio ambarcațiune ce tranzita zona să nu poată evita achitarea taxelor vamale.

Dar dincolo de pitorescul cumva brutal al acestei înfățișări și poziționări a stâncii, o țesătură întreagă de legende bântuie până și azi pe aceste meleaguri.

Una dintre legendele Stâncii Baba Caia arată că între un moş şi o babă era o ceartă veşnică. Moşul, Zeul Saturn, spunea că iarba se coseşte, iar baba, Gaia, Marea Zeiţă, afirma că iarba se tunde cu foarfeca. Înfuriat, moşul o aruncă pe babă în Dunăre. De pe fundul Dunării, aceasta îşi susţine cu îndârjire afirmaţia, ridicând două degete deasupra apei, sub formă de foarfecă pentru a-i demonstra moşului că iarba se tunde. Cele două degete bifurcate s-au transformat în stânca Baba Caia.
(https://info-herodot.ro/item/cod-2424-stanca-baba-caia-clisura-dunariimoldova-noua)

De puțin timp, edilul Orașului Moldova Nouă e realizat din fonduri europene și un centru de vizitare în aer liber conectat la panourile și plăcuțele informative care te pot conduce, pas cu pas, spre admira mai îndeaproape inclusiv acest monument natural din calcar, proiect realizat după modelul Parcului Natural din Pădurile Boemiei din Cehia.