Romania: “corabie in deriva” sau piraterie de partid si de Stat

Cum continuam: poker pe dezbracatelea de tot sau de-toxifiere anti-mafia ?

“Clasa superpusa” din Romania, cum era numita in epoca lui Eminescu, face un veritabil deliciu din alternarea si suprapunerea de monologuri paralele, de peroratii in vid asupra crizei.

Nu altfel s-au succedat si ieri lucrurile. La un discurs de “salvare a Natiunii” in plina reforma, de consfintire a sublimelor idealuri incarnate de politicile – inspirate doar de dl Basescu – , cum a tinut sa marturiseasca ieri, s-au contrapus tot atatea exaspera(n)te monologuri ale Opozitiei parlamentare despre “pachete de solutii” minunate, ce stim bine ca niciodata nu vor fi …Cata demagogie de toate partile, atata drama!

Cu miile de masini si oameni blocati in troiene, ce ar fi sa (mai ) fie ? Un sistem administrativ si politic isi da adevarata masura tocmai in asemnea imprejurari – limita sau exceptionale.  Este evident ca nu clima poate fi facuta responsabila de toate neajunsurile functionarii sau, ,mai exact ne-functionarii mecanismelor Statului roman. Structural, transversal vorbind, oricum am lua-o, problema Romaniei rezida in doua aspecte esentiale: slaba,anemica performantza a aplicarii legilor si politicilor/strategiilor emise mai mult formalist si pletoric; raptul in curs, inlocuirea oricarui sistem de adminstrare a afacerilor publice cu “Comisioane” -riada ca politica cvasi – oficiala de Stat.

Asadar, pe de o parte, avem de-a face cu o “demo-cratura” (caricatura de democratie neasumata, mai pe romaneste), iar pe de alta, cu o netarmurita incredere intr-o reglare in spatele usilor inchise (informal, cum spun economistii pentru platile la negru si non-trasparenta operatiunilor). Intr-un asemenea sistem inchis, asfixiant nici nu-i de mirare ca oricine poate deveni, oricand, la modul clar kafkian, culpabilizat sau culpabil. La indiferent ce rang s-ar afla.

Ca reactie de auto-aparare, cu sentimentul “cutitului la os”, aproape toti isi concentreaza in Romania energiile pe a ascunde, a travesti si  a mistifica in marginea unei legislatii ipocrite si ne-functionale. De fapt, fatarnicia post-fanariota merge pana in mana cu o rapacitate incredibila, o “goana enorma dupa inavutire” ( ca sa nu-i spunem consumism scelerat), cum ii spunea mai deunazi maestrul Ion LUCIAN, octogenar, dar obligat sa urce pe scena si acum, fie macar si pentru a-si putea plati cheltuilelile curente ale casei.

Mai nimeni, cu mici exceptii, ele insele exprimate adesea tot la modul paranoid (precum extravagantul Valentin STAN, care a platit cu pierderea emisiei), nimeni nu are la ora asta curajul sa denunte sistemul de pervertire in care ne afundam ireversibil. Nimeni nu striga: opriti-va din cursa pentru supravietuire, Imparatul e gol de-a binelea, pana nu il zadarniciti razant in dementza lui, nu se va putea reveni la minima normalitate ! Acceptam aproape toti un sistem paranoic, ne comportam disproportionat si disperat in mod paranoic, din cand in cand in jurul nostru cei slabi cedeaza, dar continuam sa actionam paranoic, intr-un sistem de “vina colectiva” (asumata?) precum acela descris de Fromm sau de “orbire” generala, a la Elias CANETTI.

Are mare dreptate cantareata Luminita DOBRESCU, intr-un sincer apel pe internet. Luati-va un ragaz de meditatie, nu va scufundati in anarhia himerelor, s-ar putea sa castige cel de-al Treilea, marele circar cu tv-urile lui cu rating tot mai agresiv si umilitor pentru bunul nostru simt, atat de persecutat in ultimii ani !

Ar fi cazul sa ne fixam doar unul-doua obiective simplissime:

– sa dezvaluim ca am instaurat in Romania o paranoia colectiva, de fapt, nici vorba de rationalitate, functionalitate sau de vreun management cat de firav responsabil,ca acceptam dementza ca politica de Stat ;

-sa (ne) cerem si sa impunem iesirea din mafiotizarea generalizata (din “pirateria de partid si de Stat” pentru care am optat ca sistem din 89 incoace), prezenta din familie pana la marile cumetrii politicoid – partinice, sa asumam ca exista solutii mai comode si mai radicale in raport cu adancirea nemultumirilor, nu prin minciuna si furt, ci prin putina competenta morala si reasezarea valorilor la locul pe care il merita si il au in orice societate cat de cat viabila. Altfel, un final sumbru ne paste pe toti mai devreme de cat ne-am inchipui …

avatar

About

Profesional, am o dubla formare: ca filolog, in limbi si literaturi romanice, cu expertiza in critica literara si de arta; ca si consultant si trainer, am urmat o formare indelungata si complexa, pe filiera studiilor europene in domeniul institutiilor UE, resurselor umane, Public Relations si Lobby, in diverse universitati/centre de educatie din Europa: Bucuresti, Praga, Varsovia, Aosta (Italia), Budapesta, Berlin. In acest sens, sunt autorul a sute de articole de analiza politica, eseuri in variate domenii, cronici de arta, scenarii de film, piese de teatru, studii de cercetare, ghiduri practice, manifeste si apeluri publice. In practica, am exercitat diverse profesii, precum profesor, jurnalist de politica externa, corespondent Radio Europa Libera, coordonator de proiecte europene, trainer, analist si consultant de afaceri publice pentru Comisia Europeana, Guvernul Romaniei, parlamentari romani, moderator evenimente publice etc. Ca pasiuni in timpul liber, ca “bon viveur” si “bon conaisseur”, am aprofundat, in ultimii 20 de ani, studiul terapiilor si remediilor alternative/naturiste, degustarea berilor belgiene, a vinurilor nobile, explorarea peisajelor insolite, muzica anilor ’50 si ’60, arta conversatiei. In etapa prezenta, in urma numeroaselor experiente de succes in animarea unor mari reuniuni/evenimente, imi propun sa dezvolt mult mai intens dimensiunea de “consilier existential” si de “coacher”, ca si pe aceea de mediator spiritual, cu o atentie sporita pentru influentarea schimbarii mentalitatilor si consolidarea unui leadership autentic in aceasta parte integranta a Europei.

View all posts by