{"id":907,"date":"2017-03-17T11:16:43","date_gmt":"2017-03-17T09:16:43","guid":{"rendered":"http:\/\/www.houseofeurope.ro\/blog\/?p=907"},"modified":"2017-03-17T11:54:06","modified_gmt":"2017-03-17T09:54:06","slug":"refondarea-uniunii-europene-depinde-de-fiecare-stat-si-de-fiecare-cetatean","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.houseofeurope.ro\/blog\/refondarea-uniunii-europene-depinde-de-fiecare-stat-si-de-fiecare-cetatean\/","title":{"rendered":"Refondarea Uniunii Europene depinde de fiecare Stat \u0219i de fiecare Cet\u0103\u021bean"},"content":{"rendered":"

Reflec\u021bii pe marginea rolului Rom\u00e2niei \u00een raport cu Carta Alb\u0103 privind Viitorul Europei<\/strong><\/h3>\n

Motto<\/span>
\n\u201dEste important ca noi s\u0103 nu fim acuza\u021bi c\u0103 am ratat proiectul UE \u0219i sansa istoric\u0103 de a \u00eel face s\u0103 func\u021bioneze\u201d- Corina CRE\u021aU, Comisar European pentru Politic\u0103 Regional\u0103<\/p>\n

\u201d… \u00eentr-un astfel de proces nu-i suficient s\u0103 nu fi de acord, trebuie s\u0103 vii cu idei, s\u0103 vii cu propuneri \u0219i s\u0103 spui cum vezi lucrurile. Sper ca Rom\u00e2nia s\u0103 scape de acest complex al periferiei \u0219i s\u0103 se plaseze \u00een centrul discu\u0163iilor, venind cu idei, nu doar cu nega\u0163ii, cu ceea ce nu e de acord\u201d – Dacian CIOLO\u0218, fost Comisar European pentru Agricultur\u0103 \u0219i Dezvoltare Rural\u0103<\/p><\/blockquote>\n

De\u0219i au existat destule anticip\u0103ri \u0219i avertismente serioase cu privire la situa\u021bia de necooperare \u0219i de impas \u00een care se afund\u0103, treptat, construc\u021bia european\u0103, procesul de ad\u00e2ncire al superficialit\u0103\u021bii abord\u0103rii \u0219i de instrumentalizare mercantil\u0103 al dezvolt\u0103rii UE a continuat paradoxal \u0219i \u00een ultimi ani.<\/p>\n

\u00cen raport cu fostele provoc\u0103ri din trecut, au ap\u0103rut amenin\u021b\u0103ri mult mai palpabile \u0219i mai dureroase: de la expansiunea terorismului fundamentalist la marile deplas\u0103ri de popula\u021bii \u0219i de la criza demografic\u0103 major\u0103 din unele state europene la preferin\u021ba pentru atacuri cibernetice \u0219i difuzia \u201dr\u0103zboiului hibrid\u201d, promovat \u00een mod constant de Kremlin, mai nou, \u00een paradoxala coniven\u021b\u0103 cu noul regim instalat, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, la Casa Alb\u0103.<\/p>\n

Privind din unghiul de vedere al evolu\u021biilor \u0219i mai ales involu\u021biilor din societatea \u0219i din scena politic\u0103 din Rom\u00e2nia, \u00een afara unei scurte perioade de politici reformiste, care a caracterizat per ansamblu anul 2016, am putut lesne constata ca \u00een spa\u021biul public autohton nu se manifest\u0103 nici apetit real, nici implicare constructiv\u0103 \u00een procesul de reflec\u021bie necesar\u0103 privind reforma institutional\u0103 a Uniunii Europene \u0219i la rela\u021bionarea organismelor sale cu principalele politici publice \u0219i decizii luate la Bucure\u0219ti. \u00cen mod practic, constat\u0103m \u0219i dup\u0103 10 ani de la aderare, c\u0103 Statul Rom\u00e2n pare \u00een continuare dezavantajat nu doar de capacitatea de concretizare satisf\u0103c\u0103toare a propriilor angajamente \u0219i deziderate din partea societ\u0103\u021bii civile responsabile, ci \u0219i chiar de o anumit\u0103 \u201edemisie moral\u0103\u201d din partea unei mari p\u0103r\u021bi a \u00eense\u0219i elitelor decizionale \u0219i intelectuale din Rom\u00e2nia, care nu obi\u0219nuiesc dec\u00e2t declamativ s\u0103 se consulte reciproc sau s\u0103 se implice \u00een mod militant \u0219i proactiv \u00een proiecte comune legate de repozi\u021bionarea Rom\u00e2niei \u00een raport cu proiectele fanion, la scar\u0103 comunitar\u0103. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 exist\u0103, \u00een fapt, c\u00e2teva oaze de reflec\u021bie mai consistent\u0103 precum grupurile din jurul revistei \u201dSinteza\u201d de la Cluj, a fostei reviste \u201dA Treia Europa\u201d de la Timi\u0219oara sau a unor publica\u021bii pronun\u021bat \u201delitiste\u201d din Bucure\u0219ti.<\/p>\n

Tocmai de aceea, \u00een pofida gravit\u0103\u021bii situa\u021biei geo-economice \u0219i geo-politice, dinspre principalii factori de decizie din Rom\u00e2nia parvin mesaje destul de anemice \u0219i confuzionante chiar ca orientare doctrinal\u0103 \u0219i credibilitate testat\u0103 \u00een decursul ultimei perioade a procesului de integrare european\u0103. \u00cen continuare, predomin\u0103 \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 teoria complotului interna\u021bional contra Rom\u00e2niei, prezentarea tenden\u021bioas\u0103 a Comisiei Europene drept \u00cenalta Poart\u0103 sau chiar \u00eendemnul la un revan\u0219ism simbolic prin adoptarea de legi care \u00eenc\u0103lc\u0103 flagrant legisla\u021bia comunitar\u0103 la care Rom\u00e2nia este parte.<\/p>\n

Sumariz\u0103m c\u00e2teva dominante care pledeaz\u0103 mai degrab\u0103 \u00een favoarea fragilit\u0103\u021bii \u0219i lipsei de persuasiune concret\u0103 din partea autorit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne referitoare la un angajament grav \u0219i sistematic \u00een domeniul reinvent\u0103rii UE:<\/p>\n

    \n
  • absen\u021ba unui model general \u0219i coerent de dezvoltare societal\u0103 care s\u0103 fie bazat, \u00een\u00a0 mod ferm, pe tratatele \u0219i\u00a0 strategiile adoptate anterior;<\/li>\n
  • perpetuarea stagn\u0103rii \u0219i a modelului formelor f\u0103r\u0103 fond prin suprapunerea riscant\u0103 \u00eentre auto-mul\u021bumire \u0219i auto-suficien\u021b\u0103 arogant\u0103 (repliere spre interior \u00een sfera public\u0103 la nivel intern) \u0219i, pe de alt\u0103 parte, mimarea deschiderilor spre comunicare cu exteriorul (anatemizarea \u0219i \u00eentre\u021binerea \u201dmitului str\u0103inului\u201d ca \u201d\u021bap isp\u0103\u0219itor\u201d, simularea entuziasmului fa\u021b\u0103 de tendin\u021be ale modelor occidentale);<\/li>\n
  • ad\u00e2ncirea dramatic\u0103 a polariz\u0103rilor sociale \u0219i economice, care au apropiat tot mai mult Rom\u00e2nia\u00a0 de regimurile ultra-populiste \u0219i falimentare din state precum Venezuela ori Republica Dominican\u0103;<\/li>\n
  • pendularea intermitent\u0103 \u00eentre bagatelizarea sau dispre\u021buirea institu\u021bilor statului \u0219i predilec\u021bia pentru autoritarism \u0219i \u00eentre\u021binerea unor false mituri asupra Rom\u00e2niei ca Stat Providen\u021b\u0103;<\/li>\n
  • poten\u021barea greu controlabil\u0103 at\u00e2t a decalajelor de dezvoltare \u00eentre regiunile rom\u00e2ne\u0219ti, c\u00e2t \u0219i a dezechilibrelor intra- \u0219i inter-sectoriale;<\/li>\n
  • dublarea crizei accentuate a valorilor \u0219i moralit\u0103\u021bii publice, \u00een special printr-un sistem \u00eenc\u0103 contestat \u0219i obstaculat chiar de unii deciden\u021bi ai prevenirii \u0219i combaterii corup\u021biei, laolalt\u0103 cu o criz\u0103 a credibilit\u0103\u021bii \u0219i eficien\u021bei principalelor institu\u021bii aflate mai degrab\u0103 \u00een concuren\u021b\u0103 pe culoare paralele dec\u00e2t \u00een proces de \u201ddialog structurat\u201d;<\/li>\n
  • discontinuitatea reac\u021biilor societ\u0103\u021bii civile \u0219i antagonizarea prin vasalizare a unei mari p\u0103r\u021bi a organismelor mass-media, care conduc \u00eempreun\u0103 la o \u00eencetinire a democratiz\u0103rii interne \u0219i o slab\u0103 inter-conectare cu procesele de reflec\u021bie la nivel UE.<\/li>\n<\/ul>\n

    A\u0219adar, pe scurt, putem s\u0103 relief\u0103m faptul c\u0103 vocea Rom\u00e2niei s-ar putea auzi mult mai conving\u0103tor dac\u0103 ar putea dovedi \u0219i comensura o consistent\u0103 reducere a distan\u021bei dintre nivelul declarativ politic \u0219i cel deliberativ-pragmatic, mai ales dac\u0103 am decide s\u0103 opt\u0103m de a merge \u00een viitor mult mai aproape de a\u0219a-numitul nucleu dur al noii Europe \u0219i ne-am \u00eendep\u0103rta concludent de derapajele \u201diliberale\u201d ale statelor din Grupul Visegrad sau ale Bulgariei, tot mai filo-ruse. Aceasta ar presupune cel pu\u021bin demonstrarea unei op\u021biuni clare pentru cel pu\u021bin abordarea pro-confederal\u0103 sus\u021binut\u0103 \u00een special de Germania \u0219i unii dintre alia\u021bii s\u0103i.<\/p>\n

    Ca decizii \u0219i m\u0103suri interne, \u00een favoarea re-credibiliz\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een ajunul negocierilor pentru redefinirea structur\u0103rii \/ reinvent\u0103rii Uniunii Europene, putem enumera cu titlul de propuneri \u0219i recomand\u0103ri:<\/p>\n

      \n
    1. combaterea conving\u0103toare, la nivel oficial, al haosului legislativ \u0219i a manipul\u0103rii sale uneori r\u0103u inten\u021bionate chiar de autorit\u0103\u021bi ale Statului Rom\u00e2n;<\/li>\n
    2. fixarea unui angajament \u0219i calendar clar al aderarii Rom\u00e2niei \u00een primul r\u00e2nd la spa\u021biul Euro, dar \u0219i la alte organiza\u021bii cu rol de barometru la nivel global, precum Organiza\u021bia de Cooperare Economic\u0103 \u0219i Dezvoltare;<\/li>\n
    3. sprijinirea a\u0219ez\u0103rii ierarhiilor valorice din societate, mai ales pe baza criterilor de selec\u021bie (merit, competen\u021be, abilit\u0103\u021bi, moralitate, responsabilizare civic\u0103);<\/li>\n
    4. stabilirea regulilor clare de intercomunicare, transparen\u021b\u0103 \u00eentre autorit\u0103\u021bi, dar \u0219i \u00een rela\u021biile cu Societatea civil\u0103, f\u0103r\u0103 acceptarea unor coniven\u021be \u0219i presiuni explicite ale unor culte religioase dominante \u00een deciziile Statului Rom\u00e2n;<\/li>\n
    5. trecerea la o \u201dde-satrapizare\u201d, adic\u0103 practicarea unei descentraliz\u0103ri administrative, regionaliz\u0103ri, depolitiz\u0103ri reale \u0219i pragmatice la nivelul autorit\u0103\u021bilor publice \u00een general;<\/li>\n
    6. men\u021binerea unei monitoriz\u0103ri eficace asupra aplic\u0103rii \u0219i respect\u0103rii legisla\u021biei comunitare spre a reduce \u00een mod concludent num\u0103rul de proceduri considerate infrac\u021bionale (infringement) de c\u0103tre Comisia European\u0103 \u0219i Curtea European\u0103 de Justi\u021bie;<\/li>\n
    7. mutarea accentului de pe stricta penalizare a corup\u021biei la nivel \u00eenalt pe componenta de recuperare accelerat\u0103 a prejudicilor produse \u0219i pe m\u0103surile de alarmare rapid\u0103 \u0219i preven\u021bie a posibilelor acte de corup\u021bie \u00een timp util, nu la mul\u021bi ani dup\u0103 ce faptele s-au produs, iar pagubele, \u00een mod realist, nu mai pot fi recuperate, iar faptuitorii s\u0103 fie determina\u021bi s\u0103 dovedeasc\u0103, \u00een mod public, c\u0103 \u00ee\u0219i regret\u0103, \u00eentra-dev\u0103r,\u00a0 faptele comise;<\/li>\n
    8. promovarea dezvolt\u0103rii politicilor de dezvoltare regional\u0103 \u0219i asigurarea unei egalit\u0103\u021bi efective a \u0219anselor sociale \u0219i profesionale ale cet\u0103\u021benilor f\u0103r\u0103 actualele discrimin\u0103ri mascate sau explicite;<\/li>\n
    9. instituirea unui cadru flexibil \u0219i puternic de lobby (inter-) institu\u021bional \u00een favoarea Rom\u00e2niei \u00een raport cu principalele institu\u021bii de decizie din UE.<\/li>\n<\/ol>\n

      A\u0219a cum am men\u021bionat anterior, \u00een noua \u201der\u0103 Putin-Tramp\u201d \u00een care am intrat, exist\u0103 \u0219i \u00een Rom\u00e2nia suficiente for\u021be oportuniste sau a\u0219a-numite \u201dcozi de topor\u201d care ar jubila dac\u0103 s-ar produce un blocaj complet al reform\u0103rii UE \u0219i \u021bara ar fi replasat\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 de incertitudine \u0219i de penumbr\u0103 \u00een vederea revenirii sale \u00een sfera de influen\u021b\u0103 post-sovietic\u0103. \u00cen mod concret, pentru a \u00eempiedica acest scenariu nefast ar fi necesar\u0103 at\u00e2t o monitorizare \u0219i condi\u021bionare riguroas\u0103 a avantajelor social-economice oferite Rom\u00e2niei, c\u00e2t \u0219i corelarea acesteia cu un mentorat mult mai pro-activ din partea statelor mult mai avansate pentru a p\u0103stra Statul Rom\u00e2n \u00een unul \u0219i acela\u0219i spa\u021biu cu valori fundamentale comune.<\/p>\n

      Ce componente majore anume ar merita s\u0103 sus\u021bin\u0103 societatea civil\u0103 \u0219i mediul academic din Rom\u00e2nia la nivel european pentru ca obiectivele agendei interne s\u0103 se plieze c\u00e2t mai bine cu tendin\u021bele de schimbare, regenerare \u0219i chiar reinventare a profilului\/arhitecturii UE:<\/p>\n

        \n
      1. necesitatea dep\u0103\u0219irii logicii de tip concuren\u021bial \u0219i men\u021binerea procesului de aprofundare a unific\u0103rii europene sub presiunea etern\u0103 a abord\u0103rii inter-guvernamentaliste;<\/li>\n
      2. combaterea prin politici publice \u0219i m\u0103suri adecvate a umanitarismului aparent generos, dar \u00een fapt doar generic \u0219i contra-productiv \u00een raport cu fluxurile migratorii sau \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea galopant\u0103 a popula\u021biei europene, ceea ce este evident c\u0103 alimenteaz\u0103 \u00eentreaga gam\u0103 de discursuri paseiste, revan\u0219ate, retrograde sau chiar explicit reac\u021bionare;<\/li>\n
      3. \u00een scopul \u00eent\u0103ririi rezisten\u021bei \u0219i coeziunii UE \u00een noua perioad\u0103 de extinsie a politicilor protec\u021bioniste \u0219i fragmentariste, revederea Tratatului Constitu\u021bional de la Lisabona \u00eentr-o perioad\u0103 rezonabil\u0103 de timp, pentru reluarea\u00a0 pe baze consolidate a proiectului demarat la Maastricht \u0219i generarea unei coeren\u021be \u0219i identit\u0103\u021bi constitu\u021bionale comune arhitecturii UE, inclusiv prin inserarea mult mai explicit\u0103 a unei componente civice \u00een viitoarea Constitu\u021bie European\u0103;<\/li>\n
      4. des\u0103v\u00e2r\u0219irea reform\u0103rii interne a Parlamentului European, ca prim for legislativ, prin \u00eenfiin\u021barea unei Camere independente a Cet\u0103\u021benilor, f\u0103r\u0103 afiliere partinic\u0103, a unui Guvern European \u0219i prin extinderea competen\u021belor Cur\u021bii Europene de Justi\u021bie \u0219i a rolului Procurorului European Anti-Corup\u021bie;<\/li>\n
      5. realizarea unui echilibru dinamic explicit \u00eentre prosperitate prin Pia\u021ba Unic\u0103 European\u0103 \u0219i drepturile sociale \u0219i cet\u0103\u021bene\u0219ti, \u00een special printr-o transpunere mult mai sus\u021binut\u0103 \u00een practic\u0103 a conceptelor derivate din dezvoltarea durabil\u0103;<\/li>\n
      6. realizarea unui compromis inteligent \u0219i pragmatic intre bra\u021bul birocratic al UE-Directoratele Generale ale Comisiei Europene \u0219i componenta destul de greoaie a deciziei la nivel politic, plasata la nivelul Comisarilor Europeni \u0219i partial al grupurilor dominante din Parlamentul European;<\/li>\n
      7. stabilirea unui mecansim coerent, suplu, dar imperativ de consultare \u0219i cooperare consolidat\u0103 \u00eentre parlamentele na\u021bionale \u0219i Parlamentul European, precum \u0219i \u00eentre cur\u021bile constitu\u021bionale ale Statelor Membre, apt s\u0103 reduc\u0103 treptat din virulen\u021ba discursurilor extremiste \u0219i din ineficacitatea economic\u0103 a unor lideri politici populi\u0219ti;<\/li>\n
      8. reconfigurarea rolului de diapazon financiar din partea B\u0103ncii Centrale Europene \u00een special pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea \u0219i armonizarea sistemului de guvernan\u021b\u0103 financiar-bancar\u0103, implicit imprimarea unui climat \u0219i tratament mai echitabil pentru economiile \/ finan\u021bele statelor mai fragile \u0219i necorelate, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, la spa\u021biul Euro;<\/li>\n
      9. definitivarea unui concept realist \u0219i unitar de securitate european\u0103, mai ales prin sc\u0103derea dependen\u021bei fa\u021b\u0103 de sprijinul Stelor Unite \u0219i aprofundarea unui sistem de alarmare rapid\u0103 \u00een raport cu toate tipurile de criz\u0103 \u0219i conflicte la nivel interna\u021bional;<\/li>\n
      10. simplificarea regulilor \u0219i procedurilor hiper-birocratice, \u00een special \u00een cazul gestion\u0103rii programelor cu fonduri europene, precum \u0219i reducerea cheltuierilor excesive \u0219i a lipsei de eficien\u021ba a unor institu\u021bii considerate de publicul larg, drept prea costisitoare \u0219i \u201dantipatice\u201d, mai ales Parlamentul European;<\/li>\n
      11. refondarea \u00eentregului sistem educa\u021bional european pe coordonatele cultiv\u0103rii valorilor universale \u0219i a pluralismului \/ coexisten\u021bei mai multor \u201dconcep\u021bii asupra binelui \u0219i r\u0103ului\u201d, inter-culturalit\u0103\u021bii \u0219i laicit\u0103\u021bii statului, precum \u0219i adoptarea de politici \u0219i m\u0103suri de educa\u021bie alternativ\u0103 continu\u0103 \u0219i de stimulare a activit\u0103\u021bilor culturale menite s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 \u201dpatriotismul constitu\u021bional\u201d comunitar, precum \u0219i simbolistica unui brand comun pentru \u00eentreaga Uniune European\u0103;<\/li>\n
      12. angajarea substan\u021bial mai bine fundamentat\u0103 pragmatic a fondurilor \u00een favoarea \u021b\u0103rilor \u00een curs de dezvoltare, \u00een scopul prevenirii agrav\u0103rii decalajelor social-economice, a fluxurilor migratorii \u0219i a traficului ilegal de persoane.<\/li>\n<\/ol>\n

        \u00cen aceast\u0103 etap\u0103 mai mult dec\u00e2t dificil\u0103 \u0219i fr\u0103m\u00e2ntat\u0103, nu numai c\u0103 Rom\u00e2nia are nevoie mai mult dec\u00e2t vreodat\u0103 de \u201dmai mult\u0103 Europ\u0103\u201d, dar aceasta apartenen\u021ba la UE este v\u0103zut\u0103 tot mai mult, \u00eentre timp, ca un fel de \u201dultim scut\u201d \u00een raport cu unele tendin\u021be economice hiper-concuren\u021biale, dar necorelate cu doctrina drepturilor omului. \u00cen pofida tuturor neajunsurilor \u0219i imperfec\u021biunilor, ca \u0219i \u00een alte etape de r\u0103scruce destinul transform\u0103rii \u00een bine a Rom\u00e2niei va depinde \u00een mod sensibil de capacitatea sa de a renun\u021ba la rolul mim\u0103rii reformelor sau implic\u0103rii pur declarative. Doar asemenea schimb\u0103ri ar putea conduce la o \u201deuropenizare\u201d \u00een profunzime, la ie\u0219irea dintr-o condi\u021bie \u201dpost-patriarhal\u0103\u201d \u0219i provincialist\u0103, propuls\u00e2nd-o mai aproape de ritmul impus de \u201dnucleul dur\u201d UE. \u00cen final, aceasta ar presupune, evident, nu doar exersarea unor abilit\u0103\u021bi semnificative \u00een procesul negocierilor ce vor urma, ci \u0219i sacrificii de asumat, \u00eencep\u00e2nd cu elitele politice \u0219i intelectuale, dar implic\u00e2nd manifestarea unei noi dimensiuni civice la nivelul \u00eentregii societ\u0103\u021bi.<\/p>\n

        \u00a9 Text elaborat \u0219i propus spre consultare de c\u0103tre Sever AVRAM – Pre\u0219edinte Executiv EUROLINK-Casa Europei, \u00een vederea formul\u0103rii Apelului de la finele Mesei Rotunde<\/a> (23 martie 2017)<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

        Reflec\u021bii pe marginea rolului Rom\u00e2niei \u00een raport cu Carta Alb\u0103 privind Viitorul Europei Motto \u201dEste important ca noi s\u0103 nu fim acuza\u021bi c\u0103 am ratat proiectul UE \u0219i sansa istoric\u0103 de a \u00eel face s\u0103 func\u021bioneze\u201d- Corina CRE\u021aU, Comisar European pentru Politic\u0103 Regional\u0103 \u201d… \u00eentr-un astfel de proces nu-i suficient s\u0103 nu fi de acord,Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":791,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,1,50],"tags":[7,208],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.houseofeurope.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/907"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.houseofeurope.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.houseofeurope.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.houseofeurope.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.houseofeurope.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=907"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.houseofeurope.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/907\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":909,"href":"https:\/\/www.houseofeurope.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/907\/revisions\/909"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.houseofeurope.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/791"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.houseofeurope.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=907"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.houseofeurope.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=907"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.houseofeurope.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=907"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}